Drum de … VERDE

Nistrul Chior, Talmaza

La sfârșit de cuptor am pornit din nou la drum. De data aceasta jurnalul de călătorie urma să-l completez cu reușitele proiectelor GEF SGP și ADA, realizate în localități din raionul Ștefan Vodă. Turul de presă desfășurat de AJMTEM, în parteneriat cu Societatea Ecologică „BIOTICA”, Asociaţia Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), Asociația de Dezvoltare a Turismului din Moldova (ADTM) și Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă, a fost un bun prilej de a înțelege cum decurge viața la țară, dar și pentru a vedea cât de mul țin oamenii de la  Sud-Estul Republicii Moldova la comorile naturii, cât de importante sunt proiectele, care, într-un fel sau altul, păstrează și salvează VERDELE. 

Jurnaliștii și blogerii, la Talmaza

Primul popas e la Talmaza, Ștefan Vodă. Aici, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova, susținută de GEF,  a promovat resursele regenerabile, prin instalarea sistemelor de iluminat LED cu panouri fotovoltaice, pentru asigurarea permanentă și autonomă a iluminării, în orele nocturne. Totodată, la Talmaza, Societatea Ecologică „BIOTICA”, deja datorită susținerii Agenției Austriece pentru Dezvoltare, a construit un rezervor de apă. Astfel, mai mulți oameni, ce nici nu visau să aibă un apeduct, din cauza reliefului, care până mai ieri nu permitea „acest lux”, s-au bucurat că au fost conectați la rețea. Mai mult ei au plătit puțin peste 1950 de lei, un preț mic, dacă mai pui în calcul că s-au ales și cu apometre.

După o pauză de masă, pe malul Nistrului Chior, fac notițe la Cioburciu. Aici, împreună cu primarul Dmitrii Wissotzky, ajungem la sistemul antiviitură, restabilit cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare, la fel într-un proiect realizat de „BIOTICA”.  În acest sens, localitatea a scăpat de apele, uneori, năvalnice ale Nistrului. Adică,fiind reconstruit sistemul vor fi prevenite inundațiile.

Nistrul la Cioburciu

Rămânem tot pe mal de Nistru. La Cioburciu există și un parc, după conceptul unui ecosistem seminatural. Aici, la umbra copacilor copiii se joacă, iar maturii stau la sfat. Parcul din localitate a fost realizat de APIT, cu suportul GEF SGP.            

Prima zi de tur se încheia cu un frumos asfințit, pe mal de Nistru și cu discuții interesante la Conacul lui Mărgineanu, precum l-am „botezat” noi, jurnaliștii.

Se lasă seara, la Cioburciu

A doua zi a început  pentru unii colegi cu un master class de alergare, oferit cu drag de șeful ADTM, Viorel Miron. Astfel, ei au escaladat dealurile Cioburciului, s-au umplut de energie pentru o nouă zi, care  se anunța la fel de interesantă, cel puțin asta anunța Agendă. Unii și-au savurat cafeaua, alții ceaiul și am pornit din nou la drum. De data această spre orașul Ștefan Vodă.

Muzeul Verde, Ștefan Vodă

Acolo am admirat exponatele de la Muzeul Verde, au ascultat povestea frumoasă a acestuia, expusă cu însuflețire de directoarea Tatiana Marin. Promit, să revin cu un expozeu de la cel mai interesant și provocator Muzeu dintre Prut și Nistru, cel puțin pentru mine. Acum, însă, vă spun despre un proiect GEF, realizat de Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă (ME ȘV), în satul Palanca. Cu mult entuziasm despre el au vorbit Tatiana Marin, șefa MEȘV,  dar și primarul de Palanca, Larisa Voloh. Aici, va fi instalată o rețea de informare, compusă din microfoane, difuzoare, amplasate în locuri publice. Totodată, la Palanca, localitate care, potrivit cercetărilor, ar fi printre primele nouă sate din raionul Ștefan Vodă cu risc sporit de dezastre, va fi instalat pavaj adaptat la schimbările climatice și dezastre. Mai mult, constat că proiectul este unul destul de ambițios, or urmează a fi procurat și un turn de apă, instalate peste 160 de becuri LED, amenajate trei zone de protecție a fântânilor, amplasate 50 de tomberoane și 14 coșuri de gunoi.

…Cei de la Popeasca, Ștefan Vodă, „culeg” deja roadele proiectelor implementate de BIOTICA, având suportul ADA și GEF. Am vizitat, mai întâi, turnurile de apă, instalate datorită Agenției Austriece pentru Dezvoltare. Apoi, am mers la pepiniera inițiată cu susținerea GEF. În cadrul proiectului, aici au fost plantate specii de paltin, corn, păducel, nuc, aronie, tei etc. Deocamdată, puieții ajung doar în Popeasca, însă, diriguitorii speră că despre ei va afla mai multă lume, astfel își vor extinde arealul de vânzare a ceea ce cresc cu mare drag.

La Talmaza, Cioburciu, Ștefan Vodă, Popeasca am aflat și despre potențialul turistic al zonei. Ghid prin spațiul Nistrului de Jos a fost Viorel Miron, șeful Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova, care desfășoară un proiect GEF SGP și are în vizor destinațiile din raionul Ștefan Vodă.  Am aflat că Nistrul de Jos – zonă RAMSAR – are un patrimoniu natural și cultural destul de variat. Nistrul Chior, Știubeiul, pădurile seculare, luncile râurilor, păsările – toate sunt parte a unui peisaj încântător. Oricine ajunge în zonă poate lesne afla despre oameni, tradiții, toponime locale, or în mai toate satele de pe aici sunt multe muzee bogate cu vestigii ale istoriei.

Voi reveni la Nistrul de Jos pentru admira splendorile naturii, dar și pentru a asculta poveștile oamenilor, pentru a „săpa mai adânc” în tradițiile și obiceiurile lor. Sper, însă, că autoritățile vor spune DA inițiativei de creare a unui Parc Național în Zonă, care ar pune în valoare, și mai mult, potențialul acesteia, dar ar și contribui la îmbunătățirea stării elementelor de mediu.      

Relatarea a fost realizată cu suportul GEF SGP, ADA, BIOTICA, APIT, ADTM, MEȘV, AJMTEM. Mulțumesc!

Reclame

Zece destinaţii de primăvară/ TOP „NATURA”

NATURA

Sursa foto: natura.md

Anotimpul verdelui crud e tocmai momentul potrivit de a cunoaşte mai bine locurile frumoase ale spaţiului dintre Prut şi Nistru. Revista „NATURA” a realizat un top al destinaţiilor de primăvară, locuri mai puţin promovate, unele chiar neîntâlnite în cataloagele de turism.

Astfel, publicația plasează pe primul loc   – Naslavcea – poarta de intrare a Nistrului în Moldova. Pe poziţia a doua a destinaţiilor de primăvară este Palanca, raionul Călăraşi. Locul bronzului e ocupat de Feteşti, Edineţ.

În top mai sunt incluse destinațiile: Horodiște și Duruitoarea Veche, Râșcani;  Călărăşeuca, Ocnița; Vadul-Raşcov, Șoldănești; Molovata, Dubăsari; Branişte, Râșcani și  Donici, Orhei.

Sunt o mulţime de locuri minunate între Prut şi Nistru, doar că depinde de sufletul nostru călător prin lume cât e de deschis în a le vedea, a le înţelege, a spune despre ele şi altora. Mai multe despre cele zece destinații de primăvară AICI

 

Povești de călătorie, cu doruri și-amintiri (II)

fetesti

După ce am depănat povești de pe Ciuhur, continuu jurnalul cu destinați la fel de dragi.Peste ani, locurile de la Feteşti mă tot atrag. Ba mă opresc cu cortul la poale de pădure, ba urc stâncile, ba mă las uimit de peisajul rustic. Mă prind la gândul că nu ştiu ce-aş alege: o zi în Elveţia sau una în „mica Elveţie” a Moldovei, aşa cum li se mai zice acestor locuri de basm. Nu că nu aş vrea să ajung în Elveţia de pe hartă, dar „Elveţia noastră” e atât de aproape şi atât de cuceritoare!

La Stânca Bunicului, înaltă de 90 de metri, ajungi după ce treci un podeţ peste Draghişte. Mă atrage, de fiecare data, ca un magnet. O admir de jos în sus, de sus în jos şi întrevăd chipul unui bătrân care veghează în aşteptarea celor dornici de a sta la sfat. E un loc bun de a prinde energiile timpului, de a înţelege mai bine istoria pământului, de a căuta tainele strămoşilor.

Iar taine sunt destule. La Cheile Draghiştei de la Feteşti, bunăoară, săpate între 2 masive de recife badeniene, cu o vechime de circa 15 milioane de ani, se găsesc colonii de corali şi grote pleistocene – parte a primei epoci din istoria omenirii.

Sunt şi alte înălţimi de cucerit. Pe partea dreaptă a Draghiştei avem cea mai înaltă altitudine – aproape 250 m deasupra nivelului mării, iar pe partea stângă a râului – Stânca Rediului are 230 m.

Dacă aş avea o clepsidră, cred că ar fi foarte mare. Dar, oricum, nu aş lua în seamă curgerea nisipului, oricât de mult ar fi. Pentru mine, odată ajuns la Feteşti, timpul îşi pierde sensul printre frumuseţi şi înălţimi. Dacă aş avea un ceas, l-aş „îneca” în apa Draghiştei, pentru a nu-mi aminti cât a rămas până la despărţire. Fiecare își poate scrie aici propria poveste, o poveste adevărată, care nu se uită niciodată. 

fetesti-dor

…Pe când eram copil admiram mai des Nistrul.  Mereu o rugam pe mama să mă ia la Otaci pentru a avea parte de „întâlnirea” cu vechiul meu amic – Nistrul. Pe atunci admiram râul care curgea între Otaci şi Movilău şi eram curios să ştiu de unde vine şi încotro o ia. Mai târziu aveam să aflu că vine de sus – din Carpaţi – şi ajunge hăt în Marea Neagră, urmând o cale de 1362 km. De la admiraţie Nistrul peste ani devenise izvor de inspiraţie. De fiecare dată când ajungeam pe malul Tirasului de odinioară îmi roiau în minte epitete, comparaţii, metafore…

img_7901

Peste ani am constat că bătrânul fluviu cu unduirile sale „a adunat” pe malurile sale sate înşirate precum mărgăritarele, stâncile cu vârfuri semeţe, schiturile rupestre încărcate de istorie, mănăstirile şi bisericile pline de veşnicie… Aici sunt locuri care te provoacă să revii de multe ori, să constaţi că merită să „guşti” din plin cu privirea bijuteriile acestui pământ. De la Naslavcea şi până la Palanca să tot admiri perlele naturale şi spirituale. Anume de la intrare şi până la liman se află cele mai multe şi mai frumoase monumente ale naturii şi rezervaţii peisagistice.

Nistru vertiujeni

Dincolo de toate, Nistrul este pentru  noi râul dorurilor, durerilor, tristeţilor, bucuriilor, întâlnirilor, despărţirilor. E râul destinului, e râul suspinului, e râul amarului…

De la Nistru până la Prut sunt multe de văzut. Un peisaj tulburător de încântător, oameni deschişi cum rar mai întâlneşti, limba română rostită frumos, tradiţiile păstrate cu sfinţenie…  Toate de  găsit la Giurgiuleşti, satul care aude în fiecare zi cum îşi spun „Bună dimineaţa!” Prutul şi Dunărea.

Potrivit arheologilor, zona de sud este foarte bogată în monumente arheologice. Movila mare de la Giurgiuleşti este un adevărat monument istoric. Cele mai multe dintre aceste movile datează de când au fost construite renumitele piramide.

Cea mai frumoasă destinație de la Sud, pentru subsemnatul este Lacul Beleu, un relict al Dunării. De o vechime de circa şase mii de ani, acesta are lungimea de cinci kilometri, iar lăţimea de doi km şi ocupă 2/3 din suprafaţa Rezervaţiei „Prutul de Jos”. Beleul este unul dintre cele mai mari lacuri naturale dintre Prut şi Nistru. Lacul este raiul pentru peste 130 de specii de păsări, 30 de specii de mamifere, mai mult de 20 de specii de peşte, precum şi pentru aproape 200 de specii de plante vasculare. În primăvară aici pot fi admiraţi cormoranii, ţigănuşii, stârcii galbeni. E impresionant să vezi cum se alintă pe apă, apoi scrutează zarea: egretele şi berzele. Pelicanii se lasă admiraţi foarte puţin, or stau doar câteva zile pe Lacul Beleu, apoi se duc „acasă”, adică în Delta Dunării. 

valeni

Ochiul „înarmat” are ce vedea, oriunde s-ar îndrepta are ce ţinti. Acest pământ are o mulţime de comori de admirat. Istorii adevărate, mituri şi poveşti de viaţă – toate pe un plai binecuvântat de Cel de Sus cu frumuseţi nepieritoare.

 

Nistru – râu al destinului

Un puşti cu păr bălai şi cârlionţat priveşte cum soarele amiezii cochetează în oglinda jucăuşă a bătrânului Nistru. Sunt mulţi ani de când cei doi – piciul şi râul – au devenit prieteni, doar că timpul i-a mai schimbat – primul a crescut, iar al doilea – a devenit parcă mai trist, iar valurile tot mai slabe, mai încărcate de povara anilor. În povestea din primele rânduri cred că s-au regăsit mulţi din cei care citesc pe moldova.org. E adevărat că eroul e chiar subsemnatul, care în anii copilăriei, mereu o ruga pe mama să-l ia la Otaci pentru a avea parte de „întâlnirea” cu vechiul său amic – Nistrul.

…Pe atunci admiram râul care curgea între Otaci şi Movilău şi mereu eram curios să ştiu de unde vine şi încotro o ia. Mai târziu aveam să aflu că vine de sus – din Carpaţi – şi ajunge hăt în Marea Neagră, urmând o cale de 1362 km. De la admiraţie Nistrul peste ani devenise izvor de inspiraţie. De fiecare dată când ajungeam pe malul Tirasului de odinioară îmi roiau în minte epitete, comparaţii, metafore…

Valurile Nistrului sunt uneori tăcute, alteori – fac zgomote de te iau fiorii. Muzica bătrânului fluviu ba e zglobie, ba taciturnă. Tablourile din preajmă sunt „apucătoare” de inimă, să le tot priveşti, iar sufletul să se bucure de „întâlnirea” cu cele mai frumoase şi deosebite peisaje ale Basarabiei.

14

Nistrul cu unduirile sale „a adunat” pe malurile sale sate înşirate precum mărgăritarele, stâncile cu vârfuri semeţe, schiturile rupestre încărcate de istorie, mănăstirile şi bisericile pline de veşnicie… Aici sunt locuri care te provoacă să revii de multe ori, să constaţi că merită să „guşti” din plin cu privirea bijuteriile acestui pământ.

Pe timpuri, pe mal de Nistru, în stâncile milenare, în grotele reci şi întunecoase „clocotea” viaţa spirituală. Astăzi, cu greu mai poţi înţelege că lângă bătrânul fluviu au fost adevărate vetre de spiritualitate ortodoxă. Cele peste 40 de incinte sacre, identificate de specialişti prin anul 1997, zac în uitare.

Tăcere e la Socola, Leadova, Horodişte, Roghi… Chiliile Mănăstirilor rupestre de cândva stau şi veghează satele. Acum, rar cine-şi mai aminteşti că în miez de stânci s-au nevoit călugări. În multe din sfintele locaşuri de altădată, săpate în piatră, ajung doar temerarii şi curioşii. Doar din când se mai aud clopotele la schiturile rupestre de la Japca, Saharna şi Ţâpova.  Unele din cele mai de seamă oaze de spiritualitate se află pe mal de Nistru. Astfel, de secole îşi scriu istoria mănăstirile: Călărăşeuca, Japca, Saharna, Ţâpova şi Noul Neamţ.

Malul de Nistru este vegheat şi de patru cetăţi – Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă. Din păcate, neamul nostru a cunoscut un destin tragic, iar rănile nici acum nu se mai cicatrizează. Am rămas doar cu Cetatea Soroca, iar celelalte ne-au fost luate cu japca de imperiul răului. Tighina parcă e a noastră şi parcă nu, pe ea au pus stăpânire separatiştii. Ajuns aici constaţi că istoria e trunchiată şi mai departe, iar adevărul stă în „temniţă” de mulţi ani şi… va mai sta.

De la Naslavcea şi până la Palanca să tot admiri perlele naturale şi spirituale. Anume de la intrare şi până la liman se află cele mai multe şi mai frumoase monumente ale naturii şi rezervaţii peisagistice din ţară – Lencăuţi, Călărăşeuca, Rudi-Arioneşti, Cremenciug-Holoşniţa, Iorjniţa, Cosăuţi, Trifăuţi, Napadova, Japca, Climăuţi, Socola, Valea Adâncă, Saharna, Ţâpova, Holercani, Dubăsarii Vechi, Teliţa, Hârbovăţ ş.a.

Nistrul este pentru Basarabia râul dorurilor, durerilor, tristeţilor, bucuriilor, întâlnirilor, despărţirilor. E râul destinului, e râul suspinului, e râul amarului…

1 2 3 4 Vertiujeni 5 6 Holercani 7 8 9
13