DESCOPERĂ ȚINUTUL HÂNCEȘTI (II)/FOTO

…Continuu să fac notițe de călătorie în Infotrip-ul DESCOPERĂ ȚINUTUL HÂNCEȘTI. Urmează popasul la Muzeul de Etnografie și Istorie din Ciuciuleni. Constat din prima că este un loc în care aș sta mult timp pentru afla mai multe din paginile acestui impresionant sat din părțile Hânceștilor.

În peste zece săli pot fi  admirate exponate de o rară valoare. Muzeul de aici, cu puținii bani pe care-i are, reușește să fie un arhivar al timpurilor demult apuse.  De la pâine ritualică la obiecte pentru diverse meșteșuguri, de la ii, catrințe și cămăși populare până la haine militare, de la cărți vechi până la radiouri, televizoare, telefoane, calculatoare – toate sunt parte a Muzeului de la Ciuciuleni, de altfel o localitate veche, după cum avea să aflu din documentele vremii, atestată documentar la 1430, încă pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun. 

După ce am răsfoit pagini de istorie a venit și timpul unui respiro.  Și pentru că eram în unul din faimoasele sate din inima Codrilor – Ciuciuleni – ne-am scăldat ochii cu imagini de la geana pădurii.

 

Astfel se încheia prima zi de Descoperă Ținutul Hâncești, urma o alta, care ne umplea memoria cu amintiri, la fel de frumoase și palpitante.  Mai ales că a început așa cum place mie – cu o drumeție prin pădure – cum ar zice specialiștii – hiking.   Doar câțiva kilometri străbătuți printr-o superbă pădure și bateriile s-au încărcat gata să atragă o nouă porție de frumos și … sfânt.

Popas în zi de duminică facem la una din impresionantele lavre ale Basarabiei – Mănăstirea Hâncu, ctitorită la 1678.  După mai bine de un sfert de secol de dăinuire spirituală, Mănăstirea Hâncu avea să treacă prin răfuiala ateilor, încă la 1944, când aşezământului monahal i-au fost confiscate toate pământurile. Totuşi, călugării reuşesc să reziste tuturor umilinţelor încă 12 ani, când sunt alungaţi, şi lăcaşul este închis. Mănăstirea capătă alte destinaţii: staţiune de odihnă pentru studenţi şi sanatoriu pentru boli pulmonare. Şi, parcă pentru a alunga cu totul Duhul Sfânt care sălăşluia în aceste locuri, “Biserica de vară «Sfânta Cuvioasă Parascheva» este transformată în club, mai-marii având grijă de educaţia ateistă”, aici fiind organizate “lecţii de promovare a învăţăturilor marxist-leniniste” ori “sunt prezentate scenete care-l batjocoresc pe Dumnezeu”. După mai bine de patru decenii de tăcere spirituală, la 1992, Mănăstirea revine la menirea de odinioară.

În  Infotrip-ul DESCOPERĂ ȚINUTUL HÂNCEȘTI am mai admirat frumusețile din lunca Prutului, în apropiere de Nemțeni,  am privit cu cât dragoste a redat pe pânze Timotei Bătrânu locurile de basm din Nemțeniul drag și am ascultat vorbe frumoase despre cel care a fost Constantin Tănase – jurnalist și om politic, la muzeul aflat în incinta gimnaziului care-i poartă numele.  Tot prin părțile Hânceștilor – la Mirești –  am trecut pe la olarul Adrian Onuța – omul care dă suflet lutului, care păstrează cu sfințenie o tradiție a familiei, lăsată drept moștenire de către bunelul său. Adrian este un meșter iscusit, iar lucrările sale sunt apreciate și se  află la mare căutare. Vorbește cu mare drag despre acest meșteșug, iar în ceea ce face se observă perseverența.  

Ultimul popas l-am făcut la Lăpușna. Mai multe urme ale istoriei atrag aici  – situl arheologic „Târgul medieval”, Beciul de piatră, „Cimitirul medieval”. În total, 17 situri arheologice au fost descoperite la Lăpuşna – necropole, aşezări umane din epoca bronzului, fierului, epoca antică. Din 1993 toate acestea au fost declarate monumente de importanţă naţională.

O adevărată atracţie turistică la Lăpuşna devine beciul medieval, care este în reabilitate acum, deopotrivă cu edificiul Curţii Domneşti.

Mai multe despre Lăpușna în notița Pe un drum vechi, la Curtea Domnească.  Prima parte Tinutul DESCOPERĂ ȚINUTUL HÂNCEȘTI poate fi citită AICI .

Sunt încă multe de aflat, dar și de spus despre Ținutul Hâncești.  Voi încerca să completez Jurnalul de călătorie, în viitorul apropiat, cu notițe despre Biserica de lemn de la Cotul Morii, Situl Arheologic de la Stolniceni, Complexul Memorial din Mingir, Muzeul satului Negrea și altele.  E de-a dreptul minunat să-ți dorești să cunoști istoria, ca mai apoi să simți că faci parte și tu din ea. 

P.S.  Vă aștept pe blog, dar și pe natura.md

 

Reclame

Pe un drum vechi, la Curtea Domnească

 

Atunci când pornesc la drum îmi doresc să aflu cât mai multe, să descopăr pagini care au fost date uitării, adevăruri care au fost spuse pe jumătate sau au fost lăsate într-un condamnabil con de umbră. De dată data aceasta firul poveștii de călătorie duce spre o localitate veche dintre Nistru și Prut, o localitate în care au poposit 14 domnitori.  Pentru a vă spune mai multe despre Lăpușna de prin părțile Hânceștilor am acceptat provocarea Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova și am pornit spre târgul de odinioară, reședință de județ cândva.

IMG_2958

Lăpușna e localitate ce are o profundă încărcătură istorică, dar se știu prea puține lucruri. „Este în afară de orice îndoială că târgul Lăpușnei – modestul sat de astăzi – este unul din cele mai vechi târguri ale Moldovei”, afirmă  Aurel V. Sava în ”Documentele privitoare la târgul și ținutul Lăpușnei”.

Deși e atestată documentar la 1454, pe timpul domniei lui Petru Aron, unele surse scot în evidență că localitatea e și mai ”bătrână”. Într-un act domnesc semnat de Alexandru cel Bun în 1430-1431 apare cu numele de Lepoveșna, în același timp este trecut hidronimul Lăpușna. Mai târziu, însă, doi istorici – Sergiu Tabuncic și Gheorghe Nicolaev, după cercetări amănunțite, au întocmit o hartă, conform căreia Lepoveșna și Lăpușna ar fi două așezări diferite.

Potrivit istoricilor, Lăpușna a cunoscut o dezvoltare impresionantă pe timpul domniilor lui Petru Rareș 1527 – 1538; 1541 – 1546, iar sub Alexandru Lăpușneanu  1552-1561, 1564-1568 importanța Lăpunei ca centru comercial și meșteșugăresc continuă să crească.

Și pentru că veni vorba despre Alexandru Lăpușneanu, cred că ar bine de spus că mama acestuia era din Lăpușna. Ba mai mult, există surse care nu exclud că și domnitorul s-a născut aici și și-a petrecut copilăria. Inițial acesta a fost cunoscut drept Petru stolnicul, ajunge, însă, voievod cu prenumele Alexandru.  Peste un secol de la cele două domnii ale sale, i se spune Lăpușneanu și asta, spun specialiștii, pentru a-l deosebi de alți domnitori cu același prenume.

Mai multe urme ale istoriei atrag la Lăpuşna – situl arheologic „Târgul medieval”, Beciul de piatră, „Cimitirul medieval”. În total, 17 situri arheologice au fost descoperite la Lăpuşna – necropole, aşezări umane din epoca bronzului, fierului, epoca antică. Din 1993 toate acestea au fost declarate monumente de importanţă naţională.

O adevărată atracţie turistică la Lăpuşna devine beciul medieval, care este în reabilitate acum, deopotrivă cu edificiul Curţii Domneşti.

IMG_2915

Decenii la rând deasupra beciului vechi creştea iarbă deasă, şi doar intrarea putea fi văzută. Beciul era plin cu pământ şi rar cine bănuia imensitatea lui.

Astăzi, beciul construit la începutul secolului 18 a fost reabilitat. Pivniţa reprezintă o construcţie imensă cu pereţii din piatră, cu tavan boltit din cărămidă şi piatră, înalt de aproape 7 metri şi lung de vreo 16 metri.

Curtea Domnească de la Lăpuşna, aflată în restaurare acum, se zice că a existat cu adevărat pe timpul  domniei lui Alexandru Lăpuşneanu. Acum a fost proiectată deasupra beciului medieval, de arhitecţi locali. Curtea Domnească va avea mai multe nivele, mansardă, cu interior inspirat din case domneşti cunoscute în oraşele Moldovei istorice.

IMG_2932

Exteriorul Curţii Domneşti de la Lăpuşna a fost inspirat de casa domnească de la Slatina, ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu, care s-a păstrat integral.

Alexandru Lăpușneanu este în cunoscut în istorie și pentru faptul că a rostit câteva expresii pitorești – De mă voi scula pe mulți am să popesc sau De voi nu mă vreți  eu vă vreau și de voi nu mă iubiți eu vă iubesc.

IMG_2907Din Curtea Medievală se vede frumoasa biserică a Lăpuşnei. Nu este exclus cu mai înainte aici ar fi existat un sfânt locaș de lemn. Pentru că biserica de piatră, ridicată în anii de domnie a marelui Ștefan, a  ajuns la un grad sporit de degradare, la 1814 începe zidirea altei biserici, la fel din piatră. Finisată la 1819, veche de două secole, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil,  aceasta cheamă de sărbători și duminicile creștinii la rugăciune.  Doctorul habilitat Gheorghe Postică referindu-se la cercetările arheologice notează că biserica actuală a fost construită pe un stabiliment nou, fără avea vreo legătură cu un alt locaș medieval anterior.  Mai mult, sursele notează că la 1812, la Lăpușna era o biserică de lemn.

Documentele arată că pe aici trecea Marele Drum comercial  Moldovenesc. Sute de căruțe încărcate cu mărfuri treceau în epoca medievală din Asia spre Europa Centrală și de Nord. Mai multe localități din R. Moldova,  au fost odinioară parte a Marelui drum comercial medieval. Pe aici treceau comercianții care duceau mărfuri în toată Europa, pe aici se opreau la vămi, schimb de cai, hanuri, beciuri, aici făceau popasuri. Mai bine de 10 târguri dintre Prut și Nistru erau amplasate pe Drumul medieval Moldovenesc.

La Lăpuşna, Hânceşti se încrucişau mari drumuri medievale, precum Drumul polonez şi Drumul tătăresc. Pe mare drum comercial, mirodeniile şi țesăturile Orientului, blănurile şi pieile erau schimbate pe produse locale: ceară, peşte, lână, poloboace şi multe altele.

Mai târziu, când pe teritoriu dintre Prut și Nistru erau numai patru localităţi cu statut de reşedinţă de ţinut, Lăpuşna era printre ele, alături de Soroca, Tighina şi Orhei. Despre importanța și măreția Lăpușnei aflăm și din Poema polonă a cronicarului Miron Costin (1633-1691), care notează că în Ţinutul Lăpuşna era oraşul Lăpuşna şi orăşelul Chişinău.

Sunt multe încă de spus, dar și aflat despre Lăpușna. Sunt convins că voi reveni să o admir în alte timpuri și anotimpuri. E o certitudine că Lăpușna va deveni una din cele mai căutate destinații dintre Prut și Nistru, iar Curtea Domnească de aici va fi cartea de vizită a zonei. Tot ce se va aici de acum-ncolo va readuce Lăpușnei faima reședinței de ținut de odinioară.   

IMG_2938 IMG_2934 IMG_2930 IMG_2908 IMG_2905 IMG_2902 IMG_2897 IMG_2896 IMG_2915 IMG_2964IMG_2943 IMG_2948

Mai multe despre perlele de la Lăpușna AICI.